Tetapolis

Autoritățile clujene anunțau cu multă emfază anul trecut „pași decisivi” în continuarea proiectului Tetapolis, pașii fiind de fapt parcurgerea câtorva acte birocratice de trecere a terenului de la o entitate la alta. Indiferent de cine ar fi proprietarul terenului, proiectul în sine din pentru Dealul Lomb este o himeră, afirmă într-un interviu arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România

Dacă primăria continuă abordarea din prezent va fi nevoită să admită că, de fapt, nu există niciun viitor pentru respectiva zonă. Specialistul a schițat, provocat de Actualdecluj.ro, câteva direcții pe care, dacă primăria le parcurge, ar mai fi ceva șanse ca Lombul să nu devină cronica unui eșec anunțat – mai ales că din cele două proiecte unul a plecat deja din zonă.

Anul 2016 s-a încheiat pentru proiectele primăriei din Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor (re)consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie mult prea devreme, în 2014 – pentru administrarea unor afaceri care încă nu sunt operaționale (și nici nu vor fi prea curând). O firmă ținută cu bani grei de la bugetul primăriei și unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (general Alexandru Coroian, comercial Mircea Miheștean, tehnic Istvan Gaspar și economic Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar cam trebui desființată, însă s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost suspendarea a doi directori + alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea subvenționată cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milion de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținere pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiectul adevărat e gândit să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior, firmele din cluster, pe piață – afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă acesta este un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare și nici susținere din mediul universitar și privat – majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii în oraș și nefiind interesate să le ducă pe Dealul Lomb; despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația Funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive

Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, este convins că Lombul va fi un mare fiasco și în noua formă a proiectului împachetat de primărie sub denumirea de „orășelul inovării”. Fostul „deal imobiliar”, ajuns în prezent „deal de afaceri” a Primăriei, are nevoie de câteva direcții pentru ca să fie și altceva decât praf în ochi pentru clujeni sau o gaură neagră care înghite tot mai mulți bani publici – fără finalitate. Chiar dacă noul plan urbanistic general al Clujului a fost adaptat să primească super-proiectul din Lomb, nu reușește să încline dezvoltarea generală a orașului spre nord, ca să îl conecteze viabil cu acesta.

Drumul sau șoseaua de acolo – pentru că nu se poate numi încă stradă – construită anume pentru a ajunge la zona superioară a dealului pornește și cu toate problemele din zonă, care îl fac să întârzie. Se construiește o primă clădire despre care nu se știe încă în ce fel va funcționa și mai ales când. De câțiva ani, la fiecare ediție a marelui târg de real-estate de la Munchen, Expo Real, clujenii se prezintă cu proiectul orașului creativ din Lomb, cu același efect: niciun investitor interesat, niciun contract sau intenție care să aibă și continuare.

Strategia de dezvoltare a municipiului, cea a zonei metropolitane și planurile de mobilitate iau în considerare și tolerează proiectul, fără însă a pune miză pe el. Între timp PUG-ul își arată tot mai mult gradul de respingere din partea tuturor intereselor imobiliare manifestate în oraș, în vreme ce Clujul vorbește despre cultură, evenimente și indicatori de viață bună. Nu există o comunicare adecvată, raporturi asupra evoluției, perspectivelor, noilor etape în care se intră, nimic.

Din aceste motive, proiectul devine cronica unui eșec anunțat – susține Țigănaș – în cazul în care cineva, nu știu cine, nu ia măsuri serioase de rediscutare a lui. Totuși, ce se poate face? 

Este imperios necesar să fie constituită o echipă managerială cu resursele asigurate pentru a dezvolta și derula proiectul în formule concrete și ritm accelerat de activare. Cum s-ar putea asigura o masă critică de interese și activități de construire în Lomb? Constituind o comunitate care să locuiască acolo și care să atragă toate serviciile necesare, din mediul privat, susținute de cele publice.

Cum poți realiza o astfel de comunitate? Atrăgând cele câteva segmente funcționale ale rezidențialului, căminele pentru studenți,  resursele pentru dezvoltare ale micilor sau mai marilor dezvoltatori privați care se chinuie să găsească terenuri disponibile favorabile în oraș, în condițiile noului PUG și toți proprietarii de terenuri nemulțumiți de faptul că reglementările acestuia îi pun în situația de a nu putea construi.

Orașul are o șansă istorică să treacă în proprietate publică terenuri necesare pentru sistemul de zone verzi, parcuri, artere de trafic ocolitoare și dotări publice în toate zonele în curs de urbanizare. Cum? Prin schimburi reciproc avantajoase ale terenurilor private de interes public cu terenuri construibile în Lomb.

Lombul a devenit un fel de produs secundar, de afiș al unui spectacol care nu este nici programat și nici măcar nu se știe cine va evolua pe scenă. Se spune doar că va veni odată – ca americanii, comunismul, autostrăzile, absorbția de fonduri, viitorul luminos”. Orășelul inovării a trecut prin etapa Silicon Valley, urmată de recalibrarea într-un „mini-parc industrial” asociat Tetaromului – asta ca să justifice mutarea Tetapolisului acolo.

Leave a Reply