Poporu-ndatorat și ROBORU`

Face ce face dl. Isărescu și ne ține ocupați: indicele ROBOR face un nou salt şi ajunge la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani şi jumătate. Rea veste pentru românii cu credite în lei, și un paradox: deși avem inflație (adică prea multă masă monetară pe piață), banii se scumpesc. Probabil așa vrea BNR să limiteze masa aflată în circulație: ROBOR la trei luni, funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut azi la 2,28%, de la 2,22% ieri. Meanwhile, guvernatorul Băncii Angliei avertizează că automatizarea vine cu schimbări pe piața muncii.

Revenind la ROBORU` nostru pus iar la îngrășat, precedenta valoare superioară a indicelui a fost de 2,33% în 27 octombrie 20140. Cel la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,52%, de la 2,49%, în vreme ce indicele la nouă luni – rata dobânzii plătite la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni – a crescut de la 2,56% la 2,57%. Indicele ROBOR la 12 luni a crescut la 2,62%, de la 2,60%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Care bancă este foarte preocupată de stabilitatea pieței monetare. Retrasând paralele în Albion, guvernatorul Mark Carney a ținut recent o conferință despre revoluția tehnologică și devastările pe care acest tip de schimbări le produc în piața muncii. Ce i-o fi venit, că dl. Isărescu nu are astfel de preocupări?

Guvernatorul Băncii Angliei și-a începe showul de slide-uri cu Marx, că tot se fac 200 de ani de la naștere peste vreo săptămână. Chiar dacă nu-i citează ironic pe Marx și Engels (pentru că-s totuși mai școliți decât bancherii noștri) ceva condescendență tot găsim. Roberts rezumă tot soiul de alte opinii despre relevanța/irelevanța teoriilor economice, remarcă Costi Rogozanu pe voxpublica.net:

Citările din Marx la experți din conducerea băncilor au efect de semnal de alarmă. Rezolvările sunt însă problematice. A patra revoluţie industrială ar putea produce un adaos şi în educaţie, Carney amintind că fiecare revoluţie industrială a adus câte un ciclu de educație în plus. Rezolvarea ar fi adăugarea unui ciclu educațional la maturitate, spune bancherul.

Discuția e relevantă și pentru o piață românească a muncii care este amenințată în mod evident de tehnologizare. Deocamdată mâna de lucru ieftină este intens folosită pentru că e mai ieftină încă decât achiziții de echipamente noi. România nu apare într-un tabel propus de guvernatorul Carney, dar ne putem imagina uşor situaţia numai dacă ne uităm la frământările profunde care au loc în sectorul componente auto, textile etc.

Sigur că e vorba de și mai multă calificare, de și mai multă educație, dar mintea de CEO se oprește atunci când trebuie să imagineze o lume cu mai puțină muncă și cu mai puțină zbatere pentru supraviețuire și cu educație care să nu fie privită ca ”investiție în capital uman”.

România apare într-un tabel al BM, cel al muncii informale: o muncă prost plătită, parte din businessuri cu randament prost. Experții băncii spun că asta vine dintr-o prea mare reglementare a muncii – este paradoxul lor favorit. Cu cât angajatul are legal drepturi, cu atât cresc angajații la negru prost plătiți. Dar tocmai România îi contrazice: are și o lege anti-angajați, anti-sindicalizare, și are și informali prost ”plătiți”, și taxe mici, și businessuri care nu dau randament, producând doar bogătani cu averi ascunse sau bine optimizate…

Leave a Reply