Consumăm în draci

Dacă despre PIB am mai scris pe-aici, arătând că el este un indicator ce reprezintă îmbogățirea anuală, un alt indicator relevant pentru nivelul de trai din Romania este puterea de cumpărare.

Acum, că între cei doi indicatori ar trebui să existe o corelație strânsă, respectiv să cheltuim cam cât consumăm ori măcar pe-aproape, după posibilități, asta este o cu totul altă poveste. Rezultatele economiei românești de vreo trei ani încoace, respectiv avansul de 5%, peste media UE, pe care-l înregistrăm din 2013, în condițiile în care infrastructura și mijloacele noastre de producție sunt mult în urmă, relevă două aspecte:

  • primul, că am coborât atât de jos în statistici, că nu mai avem cum evolua decât în sus (adică în cifre s-a produs o prăbușire sau o devalorizare mai mare decât în realitate)
  • al doilea, că motorul acestei creșteri este consumul

iar ultimele știri confirmă aceste concluzii. O știre recentă arată că anul trecut românii au cheltuit peste 100 de miliarde € pe produse de consum, din care o creștere importantă (cu 2 cifre) constituind-o produsele alimentare, care ar fi crescut cu peste 13%. Acest consum a fost încurajat și de factori psihologici ca ieftinirea alimentelor (în urma scăderii TVA) dar și de factori economici precum mărirea salariilor, faptul că există o ofertă constantă de locuri de muncă șamd.

Un optimism moderat este prezent și în rândul unui eşantion reprezentativ de oameni de afaceri din toate sectoarele de activitate, conform rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de KeysFin.

Iată cum arată barometrul privind aşteptările economice pentru 2017:

  • optimism moderat, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială;
  • circumspecţie privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică;
  • aşteptări inflaţioniste semnificative;
  • un blocaj financiar persistent.

Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate:

  • să avem un Cod Fiscal bătut în cuie, care să nu mai sufere modificări săptămânale,
  • necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat,
  • stimularea activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură,
  • necesitatea simplificării documentaţiei pentru accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la Uniunea Europeană.

Cât privește bugetul de stat, analiştii de la Keysfin au apreciat:

Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro.

Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. De remarcat că în ultimii 5 ani, autorităţile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro – cam cât am împrumutat de la FMI şi BM pentru a ieşi din criză.

Astfel că guvernul Grindeanu va avea de ales între:

  • a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau
  • a-şi extinde sursele de finanţare.

Leave a Reply