Isărescu trage de Robor

Când te uiți în hău, iar hăul privește înapoi, spre tine: am râs de ipocrizia lui Mugur Isărescu, care ne-a certat că luăm credite în CHF, iar acum se miră de ce am luat în lei, dar tot guvernatorul râde la urmă. Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la mai toate creditele în lei, crește în continuare.

De la 3,13% (cel mai mare nivel din mai 2014, potrivit datelor publicate lunea trecută de Banca Naţională a României) la sfârșitul lunii trecute, la 3,39% vineri, pe final de săptămână, pentru ca după semnarea revocării șefei DNA să scadă azi ușor la 3,38%.

Instabilitatea politică și inflația sunt printre cauzele principale ale creșterii ROBOR, apreciază analistul economic Mircea Coșea. El nu e însă de acord cu afirmația de săptămâna trecută a viceguvernatorului BNR Liviu Voinea, care susținea că nivelul ROBOR este acolo unde ar trebui să fie și are o evoluţie normală. Coșea a opinat că ROBOR-ul va mai crește, neexistând deocamdată niciun element care să conducă spre scăderea acestui indice.

Ideea sa este contrazisă de directorul de tranzacționare al firmei Goldring, Dragoș Meszaros care, mai optimist, afirmă că, spre final de an, creșterea ROBOR se oprește și inflația va scădea în România. Creșterea constantă în ultimele luni a ROBOR, sau dobânda de pe piața interbancară, aplicată creditelor în lei, e un semnal de alarmă atât pentru investitori cât și pentru persoanele fizice care vor să se împrumute.

Analistul Mircea Coșea a explicat că în mod normal ROBOR crește atunci când cererea pentru creditarea în lei este mai mare, influențând și nivelul dobânzilor bancare. Însă în România, subliniază analistul, în mecanismul bancar au intervenit doi factori perturbatori, respectiv instabilitatea politică și inflația:

Asistăm la o creștere a inflației, adică a prețurilor la mărfuri și servicii, creștere care are mai multe cauze, printre ele mărirea salariilor și a pensiilor. Mai este și o cerere naturală pe care o are industria, pentru importul unor bunuri de capital, pentru investiții, care au crescut în ultima perioadă.

La fel, la bănci, această inflație a dus la o creștere a prețurilor creditului, deoarece această instabilitate politică duce la o lipsă de predictibilitate, băncile se așteaptă ca unii oameni care au luat credite să fie în imposibilitatea returnării lor, iar acest risc le determină să-și ia o marjă de siguranță, mărind dobânda la creditele în lei.

Este ROBOR acolo unde trebuie să fie?

Potrivit viceguvernatorului Băncii Naţionale a României Liviu Voinea, nivelul ROBOR este acolo unde ar trebui să fie, și are o evoluţie normală, dar până la un anumit punct. El și-a exprimat săptămâna trecută, într-o conferință de presă, speranța ca acest indice interbancar să nu mai crească, din cauza impactului pe care l-ar putea avea asupra capacităţii de onorare a datoriilor pentru companii şi populaţie. În această privință, Mircea Coșea nu se declară de acord cu Liviu Voinea, subliniind că nivelul ROBOR nu este, de fapt, acolo unde ar trebui să fie.

Da, din punct de vedere macroeconomic, ROBORUL poate că e bine, dar soarta celui care a luat credit nu mai e acolo unde trebuie să fie pentru că el este obligat, la fiecare credit luat, să plătească o dobândă mult mai mare, deci întreaga lui siguranță financiară se destramă.

„Și atunci aș spune că cei de la Banca Națională n-ar trebui să folosească astfel de termeni aproape cinici la adresa omului de rând care, cu un ROBOR de aproape 4,4 sau 5, cât o fi, nu poate să mai facă față. Pentru că ROBOR-ul eu sunt convins că va crește, neexistând deocamdată niciun element care să ne ducă la ideea scăderii acestui indice, din contră”, este convins Coșea.

Spre finele anului, creșterea ROBOR se oprește și inflația scade

Dacă Mircea Coșea crede că ROBOR-ul va crește și pe viitor, Dragoș Meszaros susține că, dimpotrivă, la finalul acestui an, creșterea ROBOR se oprește și inflația scade. Mai optimist, Meszaros susține că, după vacanță, această tendință se va opri iar ROBOR și inflația se vor întâlni la mijlocul drumului.

„Eu cred că în luna iulie va fi un maxim al inflației, după care, încet, începând din august, o să vedem inflația scăzând puțin și, o dată cu asta și dobânzile la ROBOR să se tempereze undeva în jurul lui 4 – 4,5 % până spre sfârșitul anului”, susține Meszaros, care nu crede că ne aflăm în situația crizei din 2007.

Și Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, crede că ROBOR-ul va creşte în continuare, dar nivelul acestuia vă rămâne sub rata creşterii economice şi rata inflaţiei – după cum a declarat vineri, pentru AGERPRES, la deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare dedicată primei emisiuni de obligaţiuni Banca Transilvania listată la Bursa de Valori Bucureşti.

Leave a Reply