Bucureștiul e deja în Europa…

…Clujul doar pe la jumătatea drumului!

PIB-ul pe cap de locuitor în județul Cluj a ajuns în 2016 la 10.972 euro/ cap de locuitor, ceea ce explică și numărul mare de locuri de muncă aici. Pentru anul 2017 se estimează o creștere cu peste 800 euro a PIB-ul clujenilor, cifra ajungând la 11.793 euro / capita. Oricum, suntem la mare distanță de cei din București, care au ajuns aproape de nivelul PIB-ul mediu al Uniunii Europene de 22.400 de euro / cap de locuitor, încă de anul trecut.

Conform statisticilor publicate aici de către Comisia Națională de Prognoză (CNP), produsul intern brut al Clujului a ajuns la 34.537 milioane lei la final de 2016, ceva mai mult de dublu decât cel al următorului clasat (Bihor cu 16.774), care este urmat în regiune de Maramureș cu 12.387 milioane lei. Dar și numărul de salariați este pe măsura rezultatelor: 208.300 persoane lucrează în Cluj, față de 158.100 în Bihor și 97.700 în Maramureș.

Ce arată PIB-ul?

Dincolo de cifrele vehiculate cu sprijinul acestui indicator anost, folosit de economiști sau politicieni pentru a ne face să ne simțim inferiori, rezultatul său semnifică îmbogățirea. Cifra de 11.000 euro arată profiturile + veniturile fiecărui clujean, respectiv suma pe care o produce un clujean pentru angajatorul său + venitul său anual). Dacă luăm în calcul un salariu de 400 eur/lunar, adică aproape 5.000 euro anual, diferențele angajat/angajator nici nu sunt așa de mari.

Media națională înregistrată în 2014 era de 7.500 de euro și ne clasa pe penultimul loc în UE, după Bulgaria (cu 5.800 de euro). În ultimii ani economia României a înregistrat creșteri economice semnificativ mai mari decât media UE, procentul de 4,8% din 2016 fiind un adevărat record față de 2,9 % creșterea medie din UE) însă decalajul este imposibil de recuperat. Media PIB-ului din țările Uniunii Europene este de peste 27.000 de euro / cap de locuitor, de care doar Bucureștiul se apropie cât de cât.

Ce va urma…

Cresc decalajele între zonele sărace și cele bogate

Diferențele se vor menține în continuare la fel de mari atât la nivel național cât și la nivel regional. Aceasta pentru că în regiuni au loc polarizări, iar județele bogate se comportă ca niște găuri negre pentru cele mai sărace. Este cazul Clujului față de județele vecine Bistrița-Năsăud sau Sălaj, polul de dezvoltare atrăgând investiții și forță de muncă mai bine calificată. La nivel național decalajele sunt și mai mari, iar ele se vor adânci câtă vreme durata transportului între regiuni va rămâne mare, în lipsa modernizării căilor de legătură.

Cultura, singura șansă?

O călătorie București – Satu Mare durează peste 15 ore cu trenul, la care contribuie starea proastă a șinelor, dar nici rutele auto nu sunt mai grozave, din cauza ritmului de melc în care se construiesc drumurile rapide sau autostrăzile. Concluzia este că doar legăturile aeriene și cele culturale ce ne mai pot menține în Europa. Altfel, pentru un oraș est-european de nivel mediu – țintă spre care tinde Clujul – e greu și să fie prezent la rubrica meteo a diferitelor televiziuni europene.

 

 

Leave a Reply