De ce duduie economiile estice?

Majoritatea economiilor din estul Uniunii Europene au depăşit estimările analiștilor în trimestrul doi din 2017. Din datele publicate de Eurostat, creşterea din Polonia, Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria până în iunie depăşea vestul la capitolul creştere economică. Multe țări abia acum reiau calculele după ce au dat contorul înapoi, și așa poate că se explică poziția fruntașă a României în acest pluton, venind imediat în urma Cehiei.

Dacă în cazul cehilor performanţa de pe hârtie se şi vede în economica reală (coroana cehă apreciindu-se după publicarea rezultatelor economice pentru trimestrul II), la români efectul a fost, paradoxal, tocmai pe dos, căci leul s-a depreciat.

Agenția Bloomberg explică aceste creșteri prin cheltuielile de consum şi investiţiile mai mari decât în statele bogate din vest. Dar această creștere vine după ce avansul PIB-ului în toate cele șase state din Europa de Est depășise nivelul zonei euro și în primul trimestru din 2017, iar aceeași agenție se arăta reticentă la posibilitățile de menținere a acestor creșteri.

Bogdan Cojocaru de la zf.ro apreciază că Europa de Est o duce bine când Europa de Vest, şi în special Germania, o duc bine. Zona euro a înregistrat o expansiune de doar 2,2% în trimestrul doi din 2017, în timp ce în est, România a înregistrat un avans anual al PIB-ului de 5,7%, urmată de Polonia (4,4%), Cehia (4,5%), Ungaria şi Bulgaria (ambele cu 3,6%). România este statul cu cel mai rapid ritm de creştere din grup, grație reducerilor de taxe şi a majorării salariilor în sectorul bugetar. Doar lipsa acută de forță de muncă poate face ca acest ritm să înregistreze sincope.

Economistii anglo-saxoni sunt cei mai sceptici și ne cântă prohodul: Liam Carson de la Capital Economics în Londra, afirmă, citat de economica.net:

Perioada de aur a creşterii economice solide din Europa Centrală şi de Est (CEE) va ajunge curând la final. Nivelul de vârf va fi atins probabil în trimestrul trei din 2017 deoarece ratele ridicate ale dobânzilor şi ale inflaţiei – cuplate cu măsuri de înăsprire a politicii fiscale – încep să afecteze cererea pe plan intern.

Cumva, scepticismul acesta este motivat, dar nu din motivele fiscale invocate. Adevărul este că economiștii români au făcut abia de câțiva ani schimbarea de generație (vorbim aici de oamenii cu putere de influențare a deciziilor din companii) de la cei care doar înregistrau și manevrau cifre, la analiști care le confruntă cu realitatea.

Paradoxal pentru unii, problema de cash-flow înregistrată de ANAF și de companiile din România vine pe filiera multinaționalelor, afirmă tot zf.ro într-un articol din iulie, care începe cu… crapă bugetul. Sunt firme care funcţionează, declară impozite, dar în mod cronic ANAF-ul nu recuperează de la ei toţi banii. Cum este posibil aşa ceva? Radu Georgescu, managing partner CFO Network, arată pentru sursa citată că:

Firmele care nu au bani folosesc ANAF ca sursă de finanţare. Firmele declară impozit pe venit, TVA sau CAS de plată dar nu plătesc imediat, ci după 3-4 luni. Penalităţile sunt 12% pe an, deci într-un fel le convine. Întârzierea la plată către ANAF este de multe ori o gură de oxigen pentru firme.

De unde se poate finanţa o firmă? De la furnizori, care îi permit să plătească după un număr de zile, de la bănci, care îi cer însă garanţii şi de la ANAF. Cel mai simplu este să te finanţezi de la ANAF, pentru că există un timp în care circulă hârtiile şi ajungi să ai banii popriţi.

Georgescu mai afirmă că mediul de business a devenit tot mai încordat în condiţiile în care firmele mici sunt presate să aibă marje cât mai mici şi au termene de plată tot mai strânse, cu toate că, din punct de vedere macroeconomic, economia are cea mai mare creştere din UE.

A crescut presiunea pe cash-flow. Multinaţionalele cer în fiecare an costuri mai reduse şI termene de plată mai strânse, pentru că trebuie permanent să raporteze rezultate mai bune la head-quarter. Aceasta înseamnă o creştere a presiunii pe firmele mici.

În altă ordine de idei, transportatorii rutieri susţin că au primit asigurări din partea guvernanţilor că preţul carburanţilor nu va creşte după majorarea accizei. Azi la Petrom, prețul la combustibili crescuse cu 0,5-1 leu, și se pare că se vor duce către 7 lei/litru. Cât despre problema salariilor de la MApN, de reținut dezvăluirea lui Ponta de aici.

Leave a Reply