Cum se explică discuțiile despre buget

Ultimele schimburi de replici între politicieni privind sumele lipsă din buget au o explicație simplă: după primele estimări ale Ministerului de Finanțe, luna decembrie a reprezentat o pauză în colectarea veniturilor la buget, iar totalul pe 2016 dă cu minus. Românii au fost mai preocupați de alegeri și de schimbările cauzate de acestea decât de plata și colectarea impozitelor, așa că estimările pe baza cărora s-a făcut rectificarea de buget din noiembrie au fost nerealiste.

Rectificarea s-a făcut, conform Ziarului Financiar, luând în calcul venituri de 235,7 miliarde de lei iar execuţia bugetară relevă venituri de 221,5 miliarde de lei – este vorba de acele peste 10 miliarde lipsă la încasări. După cum se știe în bugetul oricui – cheltuielile sunt sigure, dar veniturile oscilează. Chiar dacă deficitul s-a păstrat în marja de 3% impusă de UE, respectiv, în 2016 acesta încadrându-se la 2,6% din PIB, nerealizarea veniturilor bugetare estimate pentru 2016 implică prudență. Astfel că guvernul Grindeanu nu va putea merge pe venituri cu 15% mai mari pe 2017, așa cum și-a dorit.

Întrebarea care persistă este: cum se face că ritmul de creștere nu se simte la nivelul încasărilor bugetare ? Iar discuțiile dintre fostul premier Cioloș și actualul guvern PSD pornesc de la politica fiscală neo-liberală gândită de guvernul Ponta și transpusă în practică de guvernul Cioloș – iar aceste măsuri (relaxare fiscală & stimularea consumului intern) nu au mers, din păcate, în contextul lui 2016. Situația este oarecum similară – păstrând proporțiile – cu cea în care ne aflam după guvernarea Tăriceanu, când „economia duduia” dar bugetul intra în derapaj, resimțind efectele crizei globale. O dovadă în plus că economia, deși lucrează cu cifre, nu este tocmai o știință exactă – ci ține de un balans fin între prudență și asumarea unor decizii complexe: nu neapărat bune sau rele, ci necesare sau inoportune.

Și totuși, de ce „comisie de anchetă” pentru guvernul Cioloș? Pentru că tot planul de guvernare al PSD pornea de la o venituri bugetare mai mari decât în 2016, iar în condițiile actuale acesta este practic imposibil de realizat. După un am 2016 dificil, în care TVA a scăzut la cu 4 procente (de la 24% la 20%), era oarecum de așteptat. Prognoza guvernului Ponta era ca această reducere a TVA va ducă la o scădere de doar 1% a încasărilor la buget.

Impactul a fost însă mult mai mare – chiar dacă, probabil, aceasta nu a fost singura cauză,  din moment ce până în ultimele două luni ale anului estimările indicau un deficit mult mai mic. Iar anul începe în forță, cu încă 1% reducere a TVA. Să vedem ce va urma și cine pe cine va mai acuza, pentru că în politică se simt influențe băsesciene, gen aruncarea pisicii în curtea altuia.

Leave a Reply